Inalta Curtea de Casatie si Justitie intre aniversarea a 150 de la infiintare si lupta sa cu Noul Cod de Procedură Civilă « JURIDICE.ro
Inalta Curtea de Casatie si Justitie intre aniversarea a 150 de la infiintare si lupta sa cu Noul Cod de Procedură Civilă « JURIDICE.ro:
În urmă cu peste 140 de ani, cu ocazia deschiderii anului judecătoresc 1871/ 1872, Profesor D.P. Vioreanu, procurorul general al Curții de Casație, într-un amplu discurs[1], spunea, între altele, că chiar dacă și judecătorii apelului pot cădea în aceleași erori ca și primii judecători sau pot comite altele și mai grave, astfel că nu s-ar găsi în al treilea sau al patrulea grad de jurisdicție mai bune garanții de dreptate, și fiindcă, pe de altă parte, legea s-ar interpreta în diverse moduri de judecătorii diferitelor localități, s-a simțit nevoia de a se limita gradele de jurisdicție la două, dar, totodată, să se așeze deasupra lor o Curte unică și supremă care, asociată puterii legiuitoare, să fie păzitoarea înaltă a legii, să mențină unitatea legislației pe întreg teritoriul țării, prin uniformitatea jurisprudenței, și să nu permită magistraților a interpreta în moduri diferite legile țării, ci să-i oblige a conforma deciziile lor regulilor pozitive edictate de legiuitor. Curtea de Casație nu este dar o a treia treaptă judecătorească, după cum cred încă la noi mulți oameni nefamiliarizați cu această instituție. Jurisdicția ei diferă cu totul de aceea ce exercită Curțile și tribunalele… Cererea (recursul) în casație este un nou proces, nu atât între părți, ci între hotărâre și lege, deoarece în casație nu se judecă procesul, ci hotărârea…, jurisdicțiile inferioare examinează faptele, constată existența sau inexistența lor, cu cutare sau cutare circumstanță ce le determină, în timp ce Curtea de Casație examinează numai dacă s-a aplicat bine sau rău legea.
'via Blog this'
În urmă cu peste 140 de ani, cu ocazia deschiderii anului judecătoresc 1871/ 1872, Profesor D.P. Vioreanu, procurorul general al Curții de Casație, într-un amplu discurs[1], spunea, între altele, că chiar dacă și judecătorii apelului pot cădea în aceleași erori ca și primii judecători sau pot comite altele și mai grave, astfel că nu s-ar găsi în al treilea sau al patrulea grad de jurisdicție mai bune garanții de dreptate, și fiindcă, pe de altă parte, legea s-ar interpreta în diverse moduri de judecătorii diferitelor localități, s-a simțit nevoia de a se limita gradele de jurisdicție la două, dar, totodată, să se așeze deasupra lor o Curte unică și supremă care, asociată puterii legiuitoare, să fie păzitoarea înaltă a legii, să mențină unitatea legislației pe întreg teritoriul țării, prin uniformitatea jurisprudenței, și să nu permită magistraților a interpreta în moduri diferite legile țării, ci să-i oblige a conforma deciziile lor regulilor pozitive edictate de legiuitor. Curtea de Casație nu este dar o a treia treaptă judecătorească, după cum cred încă la noi mulți oameni nefamiliarizați cu această instituție. Jurisdicția ei diferă cu totul de aceea ce exercită Curțile și tribunalele… Cererea (recursul) în casație este un nou proces, nu atât între părți, ci între hotărâre și lege, deoarece în casație nu se judecă procesul, ci hotărârea…, jurisdicțiile inferioare examinează faptele, constată existența sau inexistența lor, cu cutare sau cutare circumstanță ce le determină, în timp ce Curtea de Casație examinează numai dacă s-a aplicat bine sau rău legea.
'via Blog this'
Comentarii