COMISIA EUROPEANĂ – COMUNICAT DE PRESĂ

COMISIA EUROPEANĂ – COMUNICAT DE PRESĂ

Comisia Europeană şi-a fixat drept obiectiv formarea profesională în dreptul Uniunii a 700 000 de profesionişti din domeniul juridic până în anul 2020

Bruxelles, 13 septembrie 2011 – La Comisia Europenă a definit un obiectiv clar : creşterea numărului de judecători, procurori avocaţi şi alţi practicieni în domeniul juridic, care să stăpânescă dreptul Uniunii. Într-un document orientativ adoptat astăzi, Comisia intenţionează să procedeze de aşa natură, încât să pună la dispoziţia a jumătate din practicienii dreptului din spaţiul european (700.000 de persoane) mijloacele de formare profesională necesare aplicării dreptului Uniunii, prerogativă specifică funcţiilor exeritate de judecători, avocaţi şi alţi jurişti, la niven naţional. Această măsură va contribui, de asemenea la instaurarea unei încrederi reciproce între diferitele sisteme de drept din sânul Uniunii şi va ameliora aplicarea legislaţiei europene. Prezentul demers va fi benefic cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa are se vor putea bizui pe decizii rapide şi un respect veritabil al regulilor.

«O putere judecătorească independentă, bine formată şi eficace este esenţială bunei funcţionări a unui spaţiu al justiţiei si al unei pieţe unice la nivel european. El pune la dispoziţia justiţiabililor hotărâri judcătoreşti rapide şi de calitate, ceea ce întăreşte previzibilitatea şi securitatea juridică. În condiţiile în care dreptul Uniunii impregnează viaţa cotidiană, concetăţenii noştri şi întreprinderile vor să ştie dacă pot conta pe o putere judecătorească bine informată , beneficiară unei pregătiri profesionale de calitate în ansamblul Uniunii, ceea ce le permite să-şi exercite drepturile şi să obţină dreptate în justiţie. Dar cei ce aplică legea, trebuie să cunoască regulile pentru a fi în măsură să decidăr efectiv», a declarat doamna Viviane Reding, vice‑preşedinţe şi membră a comisiei în materie de justiţie. «Pregătirea profesională este esenţială pentru o putere judecătorească modernă care funcţionează bine, capabilă de a reduce riscuri şi costuri crescute care pot frâna creşterea economică. Pregătirea profesională este, din acest moment, o investiţie indispensabilă pentru instituirea unei justiţii în seviciul creşterii.»

Context

Uniunea numără aproximativ 1,4 milioane de practicieni ai dreptului, cum sunt judecătorii, procurorii, avocaţi, notari, executori judecătoreşti sau membri ai personalului tribunalelor. Comisia doreşte să permită ca jumătate din aceştia să beneficieze de pregătire profesională europeană la scară locală, naţională sau europeană, până în anul 2020. De asemena, şi-a fixat drept obiectiv, ca practicienii dreptului să beneficieze de minim o săptămână de pregătire profesională în dreptul Uniunii în decursul carierei.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia a invitat guvernele naţionale, consiliile superioare ale magistraturii, organismele profesionale şi institutele de formare profesională, atât la nivel european cât şi naţional, să se angajeze la integrarea dreptului Uniunii în programele lor de formare profesională şi la creşterea volumului cursurilor şi al participanţilor.

Însăşi Comisia înţelege să faciliteze accesul la finanţare din partea Uniunii în favoarea unor proiecte de pregătire profesională de înaltă calitate, printre care şi învăţământul on line. În virtutea noului cadru financiar pluri anual al Uniunii, aceasta şi-a propus să ridice pregătirea profesională europeană la rang de prioritate, în scopul de a forma în jur de 20.000 de practicieni ai dreptului anual, până în 2020.

Pentru a sprijini formarea unei culturi juridice europeană comună, întemeiată pe încredere reciprocă, Comisia va lansa un program de schimburi de două săptămâni pentru les noii judecători şi procurori începând cu 2014.. Ea îşi va aduce concursul la pregătirea profesională prin intermediul portalului portail e‑Justice européen, ghişeu unic al Uniunii, care permite accesul la informare privind legislaţia şi accesul la justiţie în toate ţările membre, precum şi identifiarea unor linii directoare comune asupra practicilor şi metodelor de formare şi evaluare.

Comisia europeană va încuraja, de asemenea, parteneriatele public- privat în scopul identificării unor soluţii inovatoare în materie. Sa va ţine cont şi de atu-urile pe care le posedă institutele de formare existente, precum Reţeaua europeană de formare judiciară (REFJ), Academia de drept european (ERA) şi organizaţiile profesionalel ale practicienilor n drept la nivel european, cum ar fi Consiliul Barourilor Europene (CCBE), Consiliul Notarilor din Uniunea Europeană(CNUE), Uniunea internaţională a Eexecutorilor Judecătoreşti (UIHJ),  Asociaţia europeană a interpreţilor şi traducătorilor juridici.

Pregătirea profesională europeană este susceptibilă de a avea loc în perioada formării iniţiale sau în cadrul celei continue, cu două elemente fundamentale :

- legislaţia Uniunii, atât în drept material şi procedural, cât şi jurisprudenţa corespunzătoare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene  

-      cunoşterea sistemelor de drept naţionale.

Aceste cursuri pot fi însoţite de pregătire lingistică. Ces enseignements peuvent être accompagnés d'une formation linguistique. Programul de formare judiciară europeană cuprinde două elemente suplimentare : programme de pregătire judiciară europeană, în general, şi schimburi transfrontaliere.

Temeiuri juridice

Statelor membre le revine, în primul rând, obligaţia pregătirii profesionale, aşa cum se menţionează într-o Rezoluţie a Consiliului din 2008 (2008/C 299/01). Tratatul de la Lisabona [articolul 81, alin.  2, pct h), şi articolul 82, alin. 1, pct c), din tratatul asupra funcţionării Uniunii europene] invită Uniunea să «susţină pregătirea profesională a magistraţilor şi personanalului din justiţie» în materie civilă şi penală.  

Programul Stockholm care expune liniile directoare ale măsurilor destinate creării unui spaţiu unic de justiţie în sânul Uniunii a fost adoptat în cursul lunii decembrie 2009 de guvernele naţionale ;  acesta preconizează o acţiune determinată a Uniunii în vederea sprijinirii eforturilor naţionale în materie de pregătire profesională şi eleborarea de dispozitive la nivel european în materie. Parlamentul european a subliniat, de asemenea, că o pregăritre juridică adecvată ar contribui în mare măsură la ameliorarea funcţionării pieţei interne şi la facilitarea exercitării drepturilor de către cetăţeni.